We're made of stars

Zilele astea am tot dat peste un subiect,care pana acum il priveam cu indiferenta.Anume Crestinismul/crestinii.Il priveam cu nepasare,pentru ca nu mi se parea un subiect demn de luat in seama.Am avut perioadele mele cand "cautam raspunsuri" prin diferite locuri: Biserici Ortodoxe,Biserici Catolice, Biserici Protestante, biblii,carti,internet,documentare..bla bla etc.Da, ma pasioneaza.Imi place sa stiu tot,sa nu-mi scape nimic si sa am parerea mea.Entuziasmul meu a fost mare,iar dezamagirea pe masura.Am gasit religia a fi mai mult o poveste,un basm.Nu neg faptul ca exista o forta mai "mare" decat noi,nu...nu neg.Pentru ca sunt multe lucruri care nu se leaga si nu mi le explic altfel.Dar sa te refugiezi intr-o religie cu TOATA fiinta ta...mi se pare un gest extrem...Pentru ca oamenii nu gandesc rational,sunt prea naivi sau au nevoie cu disperare de un motiv pentru a trai(existenta lor de acum graviteaza in jurul vietii lor de dincolo).Nu...nu judec.Vreau doar sa nu se mai lase toti dusi cu vorbe si povesti.Sa-si deschida ochii,sa aiba o privire de ansamblu,sa creada in opinia lor nu in a celorlalti.Sa aiba crezurile lor,iar daca n-au,sa le caute.Peste tot.Si in locuri bune si in locuri rele.Sa aiba o baza pentru afirmatiile lor,iar cand o au...atunci sa zica "Da! stiu raspunsurile!"...only then.Poate enrgia noastra se va transforma intr-o stea dupa moarte,de ce nu?
p.s. 4 someone special : "Perfectiunea unei pendule nu este de a merge repede ,ci regulat".
p.p.s. : me love you very much